[themeone_section type=”boxed” bgcolor=”” txtcolor=”” decotop=”” decobot=””]
Instrumente evaluare scleroza multiplă (SM)
Instrumentele de evaluare sunt folosite frecvent pentru a evalua dizabilitatea asociată cu SM și evoluția acesteia pe parcursul afecțiunii. În ceea ce privește urmărirea parcursului bolii în timp, acestea sunt folosite pentru a:
-
- – Monitoriza progresia bolii la persoanele cu SM, permițând celor care furnizează îngrijiri să asigure terapia cea mai potrivită pe măsură ce boala avansează.
- – Evalua (în cercetarea clinică) eficiența terapiei aflată în studiu.
Există multe instrumente de evaluare, cele mai des folosite instrumente fiind:
- Scala extinsă de măsurare a gradului de dizabilitate (EDSS – Expanded Disability Status Scale)
- Scala complexă a funcționalității în scleroza multiplă (MSFC – Multiple Sclerosis Severity Scale)
- Scala severității sclerozei multiple (MSSS – Multiple Sclerosis Severity Scale)
Scala EDSS: scala extinsă de măsurare a gradului de dizabilitate (EDSS – Expanded Disability Status Scale)
Scala extinsă de măsurare a gradului de dizabilitate (EDSS) este un instrument de evaluare folosit frecvent în SM. EDSS a fost creată în 1983 de Dr Kurtzke.
EDSS variază de la 0 – la 10 în unități incrementale de 0,5 (cu excepția faptului că nu există punctajul de 0,5), care reprezintă în mod secvențial niveluri mai ridicate de dizabilitate, în care 0 se referă la examinarea neurologică normală și 10 se referă la decesul cauzat de SM. Acordarea scorului conform acestei scale se bazează pe examinarea efectuată de un examinator instruit, cum ar fi un neurolog, care evaluează pacientul cu SM conform unui set de opt Scale ale Sistemelor Funcționale, combinate cu funcția ambulatorie actuală a persoanei (în mijlocul intervalului de variație al scalelor) și cu funcția membrului superior și bulbară în partea superioară a intervalului scalei.
Cele 8 scale ale sistemelor funcționale (SF)
-
-
- – Piramidal – slăbiciune sau dificultate de a mișca membrele
- – Cerebelos – ataxie, pierderea coordonării sau tremor
- – Trunchi cerebral – probleme asociate deteriorării nervilor cranieni
- – Senzorial – pierderea modalităților senzoriale
- – Funcționarea vezicii urinare
- – Funcția vizuală
- – Funcții cerebrale (sau mentale)
- – Altele
-
|
Scor |
Descriere |
|
1.0 |
Fără dizabilitate, semne minime într-un sistem funcțional (SF) |
|
1.5 |
Fără dizabilitate, semne minime în mai mult de un SF |
|
2.0 |
Dizabilitate minimă într-un SF |
|
2.5 |
Dizabilitate ușoară într-un SF sau dizabilitate minimă în două SF |
|
3.0 |
Dizabilitate moderată într-un SF, sau dizabilitate ușoară în trei sau patru SF. Fără deteriorarea mersului. |
|
3.5 |
Dizabilitate moderată într-un SF și mai mult decât dizabilitate minimă în mai multe alte SF. Fără deteriorarea mersului. |
|
4.0 |
Dizabilitate semnificativă, dar se menține autonomia și activitatea aproximativ 12 ore pe zi. Capacitatea de a merge fără ajutor sau odihnă 500 m. |
|
4.5 |
Dizabilitate semnificativă, dar activ în cea mai mare parte a zilei, capabil să lucreze întreaga zi, ar putea fi oarecum limitat în ceea ce privește activitatea completă sau necesite asistență minimă. Capabil să meargă fără ajutor sau odihnă 300 de m. |
|
5.0 |
Dizabilitate gravă, dar activ în mare parte din zi, capabil să lucreze o zi întreagă fără prevederi speciale. Capabil să meargă fără ajutor sau odihnă 200 m. |
|
5.5 |
Dizabilitate suficient de gravă pentru a împiedica îndeplinirea completă a activităților zilnice. Capabil să meargă fără ajutor sau odihnă 100 m. |
|
6.0 |
Necesită ajutor la mers – baston, cârjă etc. pentru a merge aproximativ 100 m fără odihnă |
|
6.5 |
Necesită două tipuri de dispozitive pentru asistarea mersului – pereche de bastoane, cârje etc pentru a merge 20 de m fără odihnă |
|
7.0 |
Incapabil să meargă mai mult de aproximativ 5 m, chiar și cu suport. Limitat esențialmente la scaunul cu rotile, dar se poate deplasa și transfera singur dintr-un scaun cu rotile standard. Activ în scaunul cu rotile aproximativ 12 ore pe zi. |
|
7.5 |
Incapabil să meargă mai mult de câțiva pași. Restricționat la scaunul cu rotile și poate necesita ajutor pentru transfer. Se poate deplasa singur în scaunul cu rotile, dar nu poate fi activ în scaunul cu rotile întreaga zi și poate avea nevoie de un scaun cu rotile automatizat. |
|
8.0 |
Este practic restricționat la pat sau în scaun, sau împins de alții în scaunul cu rotile. Poate sta în afara patului o mare parte din zi. Păstrează multe din funcțiile de auto-îngrijire. În general își poate utiliza eficient brațele. |
|
8.5 |
Este practic imobilizat la pat mare parte din zi. Poate utiliza într-o oarecare măsură brațele. Își păstrează unele funcții de auto-îngrijire. |
|
9.0 |
Imobilizat la pat. Poate comunica și poate mânca. |
|
9.5 |
Imobilizat la pat și complet dependent. Incapabil să comunice sau să mănânce/înghită. |
|
10.0 |
Deces cauzat de SM |
Deși dizabilitățile sunt plasate în ordinea aproximativă a modului în care este de așteptat să se producă pe măsură ce boala avansează, progresia prin aceste etape este puțin probabil să fie lineară.
Cu toate acestea, EDSS a fost frecvent criticată, iar printre limitările acesteia s-au menționat:
- – capacitate redusă de răspuns la persoanele cu SM cu dizabilitate mai accentuată (scor EDSS ≥6,0).
- – reproductibilitate redusă în capătul inferior al scalei.
- – faptul că se bazează puternic pe deplasare în intervalul de mijloc
- – evaluarea limitată a funcționării membrelor superioare.
- – lipsa de sensibilitate față de deteriorarea cognitivă.
O altă limitare constă în caracterul non-linear al progresiei prin EDSS. În mod evident, dizabilitatea, așa cum este evaluată de EDSS, nu continuă să progreseze în mod natural la o rată similară pe întreaga durată a bolii pacientului cu SM.
În plus, EDSS nu reflectă multe dintre simptomele deranjante ale SM, cum ar fi fatigabilitatea și durerea, nu evaluează în mod corespunzător cogniția și, cel mai important, nu include perspectiva individului asupra bolii sale.
NOTĂ:
- ! Material video – Evaluarea complexă a pacientului cu SM: AICI
[/themeone_section]
